Cred ca psihiatric are o denumire…atunci cind nazuintele/dorintele sufletesti sunt majore dar preocuparile zilnice sunt minore. Asta traieste poporul roman. Si-ar fi dorit sa fie un popor maret, primul intre popoare (citeam zilele acestea un comentariu a unei doamne care afirma ca aici este leganul civilizatiei europene!), ca noi, romanii am inventat roata si mersul pe jos, ca de fapt cam tot ce s-a intimplat pe acest pamint are leagturi cu romania sau cu vreun roman (si Dumnezeu e roman la urma urmei!) si preocuparile zilnice ale aceluiasi stimabil popor roman: de la elodia la magda ciumac, de la lazarus la ogica, de la sexi braileanca la piticul porno cu o trecere vaga printr-o politica glumeata intre hahaitul lui baselu si freegigi pe care dusmani nu-l lasa si pe el la parlament carevasazica de ce? Si mirati, rigind cu damf de saorma ne indignam: ai dracu imperialisti nu ne lasa si pe noi!
romania virtuala
In Romania XXI on iunie 3, 2009 at 1:12 amSuntem prima tara din lume care a intrat in era digitala, era matrix in care realitatea se transforma aburita intr-o virtualitate in bucla, tinzind usor spre eternitate. Ca sa parafrzez subiectul unui serial de succes al carui subiect unic era nimicul (seinfeld), la noi subiectul ar fi virtualul. Ne trezim de dimineata si intram in virtual direct: deschidem tveul si o cascada de virtualitati cad peste noi (se pare ca, este posibil, se discuta oprtunitatea, un proiect se afla in discutia etc). Suna mobilul si virtualul digital te plezneste-n timpan: urmeaza propuneri virtuale, intilniri virtuale, tot tacimul. Iesi in strada pe ulitele strimte ale bucurestiului si dai peste bulevarde virtuale, semafoare inteligente virtual, intersectii blocate virtual. Urmeaza biroul cu discutii virtuale despre proiecte virtuale, bugete virtuale si intilniri virtuale in care urmeaza sa faci o groaza de bani virtuali. Obosit de virtualitate te tirasti spre casa virtuala, deschizi frigiderul si iti bei berica virtuala rigind virtual linga nevasta virtuala care lacrimeaza discret dupa cadavrul virtual al elodiei virtuale. Adormi visind la o realitate. O Romanie reala, cu oameni reali si faptele lor reale. Te trezesti transpirt si iti dai seama ca a fost un cosmar. Spasit te intorci in pat cu romania virtuala linga tine. Esti fericit! Virtual.
Cap1 Voi fi injurat!
In Romania XXI on decembrie 31, 2008 at 1:39 pmVoi fi injurat! Voi fi renegat! Voi fi blestemat!
Acestea au fost primele ginduri cind intro strafulgerare printre fumul de tigara, mirosul cafelei si praful bucurestean in anii cenusii ai tranzitiei mi-a venit titlul acestei carti pe care numai diavolul ma putea pune sa o scriu: un ospiciu numit Romania! Am ascuns repede in cel mai indepartat neuron si cu o mie de lacate mi-am jurat ca nu voi spune/scrie niciodata acest titlu, nicicuiva si cu atit mai putin mie.
Au trecut anii si din cind in cind [mai ales noaptea in fata tv la talkshowurile fara de sfirsit] miticul din mine scotea capul si-mi zicea e, ce zici? Te bagi? O spui? O scrii?
Ii dadeam in cap si-l ferecam din nou cu omie de lacate!
In aceasta vara [2008], dupa alegerile locale, miticul din mine a scos din nou capul si mi-a zis: moncher esti un dobitoc! Ia da drumul la una mai nuantata cum ar fi: ce este Romania si la ce foloseste ea? Si mi-am tras si io blog cu acest titlu sa vad ce se intimpla. Nimic. Ca un bun roman, dupa citeva postari anemice am abandonat proiectul si m-am luat cu altele.
Apoi, prin preajma sarbatorilor de iarna, stringindu-ma pe linga casa si raminind in bucuresti miticul si diavolul si-au dat mina si m-au invins! Si iata-ma in fata bitilor alergind, inseliind la cuvinte si aruncind cu piatra intreb retoric/smecher:
ce este Romania si la ce foloseste ea?
In paginile care vor fi, o sa fac o incercare de inseilare, fara sa am pretentia ca e vreo academiciala, dimpotriva as considera-o mai degraba un punct de vedere miticist, adica superficial, fara consistenta si valoare, asa, la misto cum ne palce noua sa spunem [asat-I pentru cunoscatori!].
Si astfel, daca nu voi fi lapidate/renegat/hulit/deportat, promit ca urmatoarea carte va fi un ospiciu numit Romania!
relu.ion@gmail.com
Miticul – a se citi ca venind din Mitica/Miticii – bucurestean neserios si smecher, regatean incapabil sa se ridice la normele morale ale celorlati romani verzi – si nu miticul din mit
